Recenzie: Războiul poveştilor: Cum cei care spun (şi trăiesc) cele mai bune poveşti vor domina viitorul

Notă Goodreads: 3.5 din 5 steluțe

Un lucru este sigur, Războiul poveștilor este diferită de cursul de marketing din anul I de facultate. Dacă la marketing înveți despre caracteristicile produsului, despre metode de promovare, despre companii care au reușit să se dezvolte uimitor, în Războiul poveștilor înveți despre valori, despre principii și despre cum acestea se pot îmbina cu brandul creat. Ceea ce este minunat din punctul meu de vedere.

Pe scurt, Jonah Sachs spune că un brand trebuie să aibă curaj să inoveze, să aibă un cuvânt de spus, să vadă cum se leagă produsul/serviciul lor de valorile companiei și să  pună accentul pe principiile sale când se promovează. O firmă ar trebui să aibă un mesaj clar legat de valorile sale, să aibă un erou pe care să îl promoveze constant. De asemenea, e important să nu avem vorbe goale, o companie va fi rău lovită dacă spune ceva și face altceva. Această carte este un amestec de teorie cu practică, mai exact povești de succes unde s-au obținut multe reacții din partea publicului tocmai datorită valorilor. Partea mea preferată a fost The story of stuff (găsiți videoclip pe Youtube, vă încurajez să îl vedeți), sunt preocupată de mediu și încerc să îmi reduc cât mai mult impactul, însă nu știam o mulțime de lucruri despre cum funcționează industria, ce înseamnă resursele de fapt și cine sunt pierzătorii. Asta m-a convins că micii pași pe care îi fac (diminuez produsele cumpărate din plastic, cumpăr doar ce am nevoie, folosesc un produs pentru mai multe scopuri, în alte cuvinte încerc să mă apropii de zero waste) contează, chiar dacă voi fi singura care face asta și impactul va fi nesemnificativ, cel puțin acționez în conformitate cu principiile mele. Iar cartea fix pe acest lucru se focusează, brandurile trebuie să aibă un set de principii și să le susțină orice ar fi, doar așa pot contrui o relație pe termen lung cu clienții.

Nu mă miră că acest nou tip de marketing a apărut, se poate observa că din ce în ce mai mulți oameni vor să știe cum sunt produse lucrurile, cine lucrează pentru ele, în ce condiții, cât poluează, câte resurse consumă și așa mai departe. Bănuiala mea este că la un moment dat corporațiile vor avea dimensiuni din ce în ce mai reduse și pe trend vor fi companiile mici, cu o poveste în spate, cu atenție mai mare pentru clienți și cu dorința ca toată lumea să câștige. Vom vedea dacă am dreptate.

Teoria poveștilor lui Sachs se poate aplica și la nivel individual, dacă ai o poveste sau de o cauză de susținut, poți apela la sfaturile sale pentru ca mesajul să ajungă la publicul-țintă. Deși nu menționează acest lucru, teoria cred că poate avea mult succes în cazul blogurilor pentru că aici valorile au o importanță mai ridicată decât în cazul brandurilor. Mă gândesc să am o pagină separată Despre mine, cu lucrurile în care cred și care îmi fac plăcere, alături de ce mi-aș dori să am pe blog și ce tipuri de oameni ar putea fi interesați.

Războiul poveștilor a fost o gură de aer proaspăt într-o perioadă în care consumul este considerat a fi un zeu adorat, iar profitul singurul scop posibil. Cartea dă de gândit, oare chiar vrem să ne ducem în acea direcție sau ne dorim un set solid de principii, o poveste reușită, inovație, utilitate și grijă pentru ce ne înconjoară? Sachs spune că doar cei din urmă vor domina viitorul, adică cei care nu respectă adevărul și nu acționează corect vor fi eliminați în curând de către clienți. Acesta este și un îndemn adresat consumatorilor de a fi conștienți ce cumpără și de la cine.

Mulțumesc, Black Button!

Recenzie:Flamurile negre: ascensiunea ISIS

Notă Goodreads: 4 din 5 steluțe

Interesul meu pentru non-ficțiune a apărut în urmă cu un an, până atunci mă concentrasem pe ficțiune și nu socoteam că non-ficțiunea îmi poate oferi ce îmi doream la momentul respectiv. Ce-i drept, nici nu aveam o idee foarte bine documentată legată de cărțile existente pe piață și modul în care acestea pot contribui la dezvoltarea personală sau la informarea pe temele de interes. Am crescut, opiniile mi s-au schimbat, iar acum am o listă uriașă cu titluri de non-ficțiune, subiectele care mă interesează sunt multiple atât timp cât nu mai sunt obligată să le învăț.

Unul din subiectele care m-au atras este legat de apariția ISIS și contextul politic actual, mi-am dorit o carte bine documentată, care să trateze subiectul pe baza faptelor, nu a opiniilor personale, care să nu ridice în slăvi SUA și să admită că toți actorii au greșit mai mult sau mai puțin. Dorința s-a concretizat prin cartea Flamurile negre: Ascensiunea ISIS, tradusă la editura Black Button. Autorului i s-a acordat Premiul Pulitzer pentru non-fiction anul trecut, deci ne putem face o idee legată de cât de bine a fost scrisă această carte. Dacă nu sunteți convinși (căci premiile mai dau greș din când în când), voi detalia în continuare câteva trăsături ale acestei lecturi.

Flamurile negre arată cum s-a format ISIS, contextul politic și social, momentele cheie când istoria ar fi putut fi schimbată, încercările de a opri dezvoltarea acestui grup, erorile făcute de SUA (care ar fi putut fi evitate sau care au părut a fi o decizie bună inițial).  Este o relatare cuprinzătoare, ce abundă în detalii, în referințe, în mărturii și surse trecute sub anonimat. Fiind un subiect complex, dificil de înțeles, am simțit nevoia să mi se ofere cât mai multă informație și mi-a plăcut că am reușit să învăț multe despre această temă și despre legăturile între evenimente. Ce mi s-a părut cel mai important a fost faptul că fiecare parte a fost interesantă, nu am simțit că mă plictisesc pe parcurs sau că ar putea elimina o parte din carte fără să îi simt lipsa. Nu este nevoie de o bază de cunoștințe pentru a înțelege lectura, informația este bine strucurată, frumos explicată ceea ce o face ușor de înțeles, în plus sunt disponibile recomandări de alte texte pentru fiecare capitol.

Concluzionând, recomand această carte pentru că este importantă în contextul politic actual, pentru că este bine documentată și face ca evenimentele să fie ușor de înțeles. Nu cred că mai există o carte asemănătoare pe piață, dacă mă înșel, vă rog să îmi spuneți (nu mă refer la același subiect, ci la același mod de prezentare, la perspectiva amplă asupra subiectului). Îmi propun să arunc o privire pe titlurile câștigătoare pentru non-ficțiune, poate mai găsesc o comoară pe acolo.

Mulțumesc editurii Black Button pentru acest exemplar!