Bookfest 2016: Când să jefuiești o bancă de Steven Levitt și Stephen Dubner

După cum sugerează titlul cărții, Când să jefuiești o bancă și alte 131 de idei trăsnite și polemici bine inteționate reprezintă o colecție de propuneri ale celor doi autori, publicate întâi pe blogul lor. De altfel, autorii menționează în introducere că a fost contraintuitiv să ceară bani (prețul cărții) pe un conținut disponibil oricând, punctul lor forte fiind însă organizarea pe teme și adunarea articolelor în formă logică, cursivă.

Subiectivele sunt diverse: de la eliminarea contractelor pe perioadă nedeterminată în învățământ până la oferirea bacșișului pentru însoțitorii de zbor, de la plata pentru a vota sau pentru a primi muzică până la salvarea pădurii tropicale cu un suc de portocale. M-au amuzat articolele despre cât ar plăti Pepsi pentru formula secretă de la Coca Cola și despre prețul aripioarelor de pui. Aceste idei sunt neobișnuite prin simplitatea lor, prin faptul că nimeni nu s-a gândit să prezinte lucrurile astfel sau pentru că nimeni nu a acordat prea multă importanță subiectului. Sunt în același timp idei amuzante condimentate cu câteva boabe de economie.

Citind alte păreri despre această carte, am descoperit că mulți oameni s-au inflamat pentru că nu considerau ideile cu adevărat benefice pentru societate ( de exemplu, să plătești pentru fiecare vot în plus, banii fiind un semn al interesului și totodată puterea îndreptându-se spre cei care au deja o avere considerabilă). Opinia mea este că aceste texte sunt menite să amuze și să pornească dezbateri, nu neapărat pentru a fi puse în aplicare. De la o idee poți ajunge la mai multe opinii, ulterior chiar la o soluție neașteptat de simplă, de aici rezultă utilitatea ideii inițiale, chiar dacă a fost prezentată înt-o formă neșlefuită. Iar controversa apare datorită subiectelor sensibile atacate de cei doi autori (terorism, politică, decizii sociale, concurență).

Chiar dacă cartea se prezintă a fi mai puțin tehnică, am fost surprinsă să găsesc trimiteri la curba Laffer sau discriminarea prețurilor, concepte pentru care ar trebui să ai un minim de cultură economică. Pe de altă parte, nu pot spune că informațiile din carte pot constitui o metodă de a învăța economie, în cel mai bun caz reprezintă un punct de pornire spre o cercetare mai atentă și în surse recunoscute. Dar m-am bucurat să regăsesc noțiuni învățate în facultate sub o formă nouă, jucăușă.

Mi-au plăcut două articole datorită legăturii lor cu lumea cărților. Primul aducea în discuție soarta bibliotecilor publice dacă ar apărea în acest moment, când editurile sunt deja instalate pe poziție. Dacă raportezi această apariție la câștiguri și drepturi, o bibliotecă publică reprezintă o pierdere pentru editură, multe persoane pot citi aceeași carte fără să plătească nimic suplimentar, deși eforturile editurii au fost semnificative pentru fiecare carte în parte. Volumul vânzărilor ar fi mai mic, deși numărul cititorilor ar fi mai mare. Pentru că biblioteca publică a apărut acum multă vreme, editurile nu îndrăznesc și poate nici nu se gândesc să protesteze. În contextul actual, este limpede că cei care nu își permit un număr mare de cărți sau nu doresc propria bibliotecă vor apela la cea publică, iar editura va câștiga mai degrabă de pe urma colecționarilor (ca mine, da).

Al doilea articol explotează minciuna de reputație, ca exemplu fiind oamenii ce spun că au citit o carte, deși nu s-au atins niciodată de ea. Pe scurt, rușinea de a nu fi suficient de citit. Eu fac parte din categoria oamenilor ce nu au nicio problemă să zică ce au citit și ce nu, asta pentru că e posibil ca titlurile respective să fie pe lista mea, însă să nu fi ajuns încă la ele. Nu îmi este rușine că nu am timp. Există oameni ce nu sunt de aceeași părere cu mine și care apelează la minciuna de reputație.

Așadar Când să jefuiești o bancă nu e cartea care să te ajute să îți pui economia la punct, ci e lectura care încurajează zâmbetele și dezbaterile, cu scopul producerii de amuzament și idei noi. Se citește ușor, mai ales datorită lungimii articolelor (2-3 pagini) și are o secțiune de final cu pagini marcate unde se pot trece diverse idei, păreri (acolo am pregătit materialul pentru această recenzie, deci s-a nimerit bine). Eu mă bucur că a apărut în preajma târgului Bookfest și am apucat să o includ în proiect, sper ca la un moment dat să citesc și Freakonomics.

 

Mulțumesc editurii Publica pentru implicare în proiect și pentru acest volum. Lectură plăcută tuturor!