Bunătăţi de la Beenuts

A trecut ceva timp de când am primit coletul surpriză de la Beenuts, însă vă pot spune cu siguranţă că produsele de la ei au dispărut misterios în primele zile de “testare”. Am preferat să nu ştiu ceea ce voi primi înainte, când am deschis pachetul am avut surpriza să găsesc:

Cocktail Bee Nutty

Cocktail Bee Fresh

Miere de mărăcine

Bee Breakfast Start Fruity

Să le luăm pe rând, cu precizarea că toate mi-au plăcut şi m-au convins că merită toată atenţia mea.Bee Nutty este un borcănel cu miere de salcâm în care s-au afundat următoarele: alune de pădure, migdale, nuci braziliene, caju şi sâmburi de caise. Fiind în miere, nucile şi alunele nu mai sunt atât de tari, însă rămân crocante, iar această combinaţie între dulceaţa mierii şi ronţăiala nucilor mi-a plăcut mult. Când a venit coletul, am zis că iau o linguriţă să văd ce gust poate avea, în aceeaşi zi aveam borcănelul gol. Puteţi face diverse combinaţii cu acest tip de miere, eu am preferat să o mănânc exact aşa cum e.

Următoare combinaţia este în mod evident favorita mea. Dacă prima a dispărut repejor, aceasta s-a evaporat în maxim o oră. Bee Fresh conţine migdale, nuci braziliene, smochine, agrişe, coajă de lămâie şi bineînţeles, mierea în care se scaldă toate. Are un gust destul de puternic de critice şi asta m-a făcut să o îndrăgesc rapid. Cum simţeam coaja de lămâine sau smochinele, cum mai dădeam o tură cu linguriţa. Cred că nici toate rezervele din lume nu mi-ar ajunge, mai ales că mierea nu apucă să stea prea mult timp pe raft la mine în casă.

Eu nu am încercat până acum miere “exotică”, ci doar pe cele clasice pe care le găseam la un vecin de la bunici ce se ocupa cu stupii de albine. Aşa aveam garanţia că e 100% miere, doar eram pe-acolo în timp ce se fabrica. Miere de mărăcine nu întâlnisem până la Beenuts şi mă bucur că ei mi-au oferit această ocazie. E o miere bună pe care am insistat să o mănânc tot goală, ciupind din când în când câte o linguriţă. Mică precizare:  când spun goală, mă refer că nu o întind pe pâine. Între timp, am observat alte tipuri de miere ce mi-au făcut insistent cu ochiul: miere de anason, miere de lavandă, miere de migdale.

Start Fruity a fost produsul ce m-a ţinut cel mai mult, cât de uşor ai putea să termini o pungă de cereale? Aceste cereale sunt naturale şi sănătoase, la fel ca produsele prezentate anterior, ele conţin fulgi de ovăz, fulgi de orz, fulgi de hrişcă, physalis, smochine, caise, stafide, coacăze, prune. E o nebunie efectivă şi totodată o plăcere să găseşti în laptele de dimineaţă o smochină delicioasă aliniată pe lângă multe tipuri de cereale. Puteţi pune puţină miere peste acest amestec, căci e puţin acrişor.

Aceste patru produse şi multe altele le puteţi găsi pe site-ul Beenuts în cantităţi mai mari ce vă pot garanta mult mai multe linguriţe decât în cazul meu. Produsele mele au fost mostre, special făcute pentru degustări. De exemplu, Bee Cocktails au 120 de grame la mine, însă sunt disponibile pe site la 400 de grame. Preţurile nu sunt chiar mici, însă având în vedere că sunt extrem de bune şi naturale, vă puteţi satisface acest capriciu când socotiţi că rezervele sunt pe ducă. Eu vreau neapărat să mă întorc la Bee Fresh, a fost cea mai bună miere gustată de mine vreodată!

Lorellei participă la Webstock

Da, titlul spune tot, anul acesta am de gând să particip la Webstock. Pentru cine nu ştie încă, Webstock este evenimentul de neratat pentru oricine este interesat de social media, fie că sunt bloggeri sau reprezentanţi al unor companii. Acesta conţine conferinţe pe diverse teme şi premiile Webstock ( de exemplu: Corporate Blogs, Best Brand on Instagam, Blogging campaigns şi multe altele). Altfel spus întâi învăţăm apoi îi premiem pe cei care au făcut lucrurile cum trebuie.

Aceasta ar fi prima ediţie la care particip, de Webstock am aflat acum 2 ani şi niciodată nu am fost în Bucureşti când a trebuit. Totuşi am urmărit ce s-a întâmplat acolo şi pare a fi o experienţă utilă, cunoşti oameni ce au aceeaşi pasiune ca tine, afli noutăţile din domeniu, întâlneşti companiile interesate de social media şi de asemenea, vezi cine câştigă premiile, ce aduc ei în plus domeniului. Cu notiţele alături, poţi descoperi partea practică a acestui fenomen. Având în vedere că înainte de orice eveniment sau conferinţă ai aşteptări, mi-am propus să învăţ cât mai multe, în special despre mobile trends. Vom vedea dacă informaţia va fi cu adevărat utilă, previziunile mele arată că da.

Mai mult decât atât (pentru a arăta că Webstock nu stă pe loc), a fost introdusă o nouă categorie: Online Personality of the Year. Nominalizările au fost deja făcute, iar voturile mai pot fi trimise până pe 27 septembrie (inclusiv). Multă pasiune, dedicaţie şi efort din partea celor apăruţi pe listă, vă va fi foarte greu să vă opriţi la o singură persoană. Eu m-am decis deja şi am impresia că are şanse mari să fie chiar câştigătorul (datorită evenimentelor recente). Revin cu informaţii aici.

Cam atât pentru moment, v-aş ruga să îmi spuneţi ce părere aveţi despre acest eveniment şi dacă ne vom întâlni pe plaiurile social media.

 

Webstock 2015 este organizat de Evensys si Vodafone Romania.

Recenzie: Profeţii din Fiordul Veşniciei de Kim Leine

Notă Goodreads pentru Profeţii din Fiordul Veşniciei: 5 din 5 steluţe

Mi-am dorit atât de mult să citesc această carte, mai ales după ce am citit recenzia lui Răzvan în care i-a oferit 5 steluţe şi  interviul cu autorul. Totuşi, nu îmi imaginam nici pe aproape ce am găsit în carte, toate aşteptările mele (deja mari) au fost depăşite. Nu e de mirare deci că i-am acordat aceeaşi notă, ba chiar susţin ca romanul ar trebui să fie popularizat pentru ca mai mulţi cititori să îl încerce.

Kim Leine nu îşi începe romanul prudent: o femeie este împinsă de pe o stâncă, aceasta ştie că el a venit, că moartea e aproape. Mi-a trecut prin cap că romanul se va concentra pe moartea ei: fals. Situaţia este explicată, însă până acolo mai sunt vreo 400 de pagini. Morten Falck este personajul principal pe care îl întâlnim pe când studia teologia în Copenhaga, de asemenea surprindem înclinaţia lui spre prostituate sau spre seducţia îndreptată către fata tipografului unde era cazat. Visul lui era să devină medic, însă este obligat să urmeze acest drum neînsufleţit de credinţă adevărată. După ce o cucereşte pe Abelone, se răzgândeşte în privinţa ei şi decide să plece în Groenlanda pentru a răspândi credinţa printre băştinaşi. Aici este mediul în care se petrece cea mai mare parte din acţiune şi aici vom afla poveştile tuturor.

Nu e nevoie să ne gândim mult pentru a ajunge la concluzia că Groelanda nu era un mediu prielnic şi că supravieţuirea era ţinta zilnică. Boala, frigul, lipsa mâncării, lipsa unei atmosfere plăcute, prietenoase încep să sape în fizicul şi psihicul unui om, urmând ca imediat ce acesta arată slăbiciunea să îl lovească. De exemplu, preotul de dinaintea lui Falck s-a sinucis pentru că nu mai putea suporta aceste condiţii. Un mediu dur, ostil, necruţător în care fragilitatea omului sare în ochi. Leine nu se sfieşte să ofere detalii scârboase despre bolile ce circulă prin ţinut, oameni respectabili sunt reduşi la nevoile lor de bază, cele mai umilitoare. Mediul este un punct important al acţiunii, însă nu cel central. Oamenii şi ceea ce li s-a întâmplat lor au elemente mult mai puternice şi zguduitoare.

În general sunt capabilă să citesc aproape orice fără să mă îngrozesc, însă după anumite scene din Profeţii din Fiordul Veşniciei a trebuit să iau o pauză de la citit. Te tulbură, te dau peste cap, te revoltă şi te supără faptul că tu nu ai nicio putere de a schimba mersul lucrurilor. În roman avem cam tot ce ne-am putea gândi: violuri, pedofilie (pe vasul către Groenlanda), sex cu un hermafrodit ( la începutul romanului), avorturi, violenţă, tortură, preoţi ce se culcau cu localnicele şi-apoi cu fiicele lor. Nicio regulă nu se aplică în Groenlanda, frigul e prea cumplit pentru a pune restricţii, iar cine nu se poate apăra, trebuie să se supună. Sunt  situaţii pe care mi-este imposibil să le accept, aşadar îmi pot explica uşor impactul acestei cărţi asupra mea. Nu pot spune că personajele erau infidele, acest concept nu exista. Femeile trebuiau să accepte amantele, la fel cum nu puteau spune nimic despre viol.

SPOILER

Sunt două scene care m-au tulburat peste măsură. Prima este violul doamnei al cărei nume nu mi-l amintesc de către fierar. Am avut o impresie iniţială că ea ar fi atrasă de el, însă apoi mi-am dat seama că lucrurile erau departe de a fi după dorinţele lui. Scena violului este atât de puternică şi revoltătoare, însă paradoxal este descrisă în mod natural, cu un ton lejer. Fierarul nu pare să fie cuprins de remuşcări, iar puterea ei nu este atât de mare încât să scape din prinsoarea lui. 

În momentul în care văduva ( cea care va fi ulterior împinsă de pe stâncă) ajunge într-o aşezare, se încheie un pact nescris ca aceasta să meargă cu bărbaţii la vânătoare şi să se ofere fiecăruia dintre ei. La întoarcere, toate femeile ştiu că au fost înşelate cu ea, deci e clar că bine nu îi va fi. Aici începe tortura de care pomeneam cu două paragrafe înainte pentru că văduva este chinuită cum nu mi-aş fi putut imagina. Ce e mai crunt e că fiecare parte are dreptatea ei şi nimeni nu are posibilitatea de a alege altă cale.

 

STOP SPOILER

 

 

După cum vă puteţi imagina, acţiunea e complexă, se întinde pe mai multe planuri ce se leagă armonios (deşi nu neapărat cronologic) pentru a putea înţelege ce s-a petrecut cu preotul în Groenlanda. În mod ironic, fiecare perspectivă se construieşte pornind de la o poruncă. Spun ironic pentru că misiunea preoţilor poate a fi considerată a fi bună pe la început, însă de cele mai multe ori ei se reorientau spre orgii şi alcool în loc să răspândească credinţa. Din perspectiva cititorului, ţinutul izolat pare a fi un coşmar, o lume pe dos unde oamenii cumsecade sunt primii ce ajung în pământ. 

Mă bucur că am descoperit un autor capabil să construiască o lume îngrozitoare de la zero, ajutându-se de imagini puternice, de un stil captivant şi de personaje ce îţi vor rămâne mult timp în memorie. Mă îndoiesc că voi uita prea curând această carte, m-a tulburat peste măsură şi m-a făcut să aştept alte cărţi de la Kim Leine cu sufletul la gură. În ceea ce priveşte recenzia mea, nu ştiu cât de coerentă este ( de altfel, am zeci, sute de gânduri şi comentarii în ceea ce priveşte ce s-a întâmplat acolo), însă vreau să menţionez clar că mi-a plăcut până peste măsură, că e ceea ce îmi doresc să găsesc într-o carte. Nu vreau poveşti frumoase şi drăgălaşe, vreau poveşti care să mă schimbe, care să mă ajute să înţeleg cât mai multe lucruri.

S-ar putea ca această carte să nu fie chiar pentru oricine, persoanele mai sensibile s-ar putea lovi de o lume mult prea dură pentru ele, însă dacă vă ştiţi rezistenţi vă recomand să o luaţi de la raft, să o aduceţi acasă şi să o lăsaţi să îşi joace rolul. După nu va mai fi la fel.

Mi-au plăcut: totul

Au fost ok: –

Nu mi-a plăcut: –

 

Editura: Polirom

Colecţia: Actual. Biblioteca Polirom

An apariţie: 2015

Nr. pag. 480

Recenzia a fost realizată librariei online Libris , care mi-a oferit “Profeţii din Fiordul Veşniciei”. În Libris, găsiţi carti online care să vă întâmpine dorinţele (carti în engleză sau în română) .

Recenzie: Oameni sărmani de Dostoievski

Notă Goodreads pentru Oameni sărmani: 3 din 5 steluţe

Încetul cu încetul îmi croiesc drum prin bibliografia lui Dostoievski căci tare drag îmi este acest autor, mai ales că el a scris cartea mea preferată. Nu mai sunt multe cărţi până la final, acest lucru mă bucură şi mă întristează în acelaşi timp. De data aceasta am ales Oameni sărmani apărută în categoria Esenţial în frumoasa colecţie Biblioteca Polirom.

Cartea este formată doar din scrisorile trimise între un funcţionar public sărac, Makar, şi verişoara sa orfană, Varvara, corespondenţă ce ocupă undeva la 150 de pagini. Fiecare dintre ei este preocupat pentru sănătatea şi binele celuilalt, iar dragostea înfiripată între ei despre care se vorbeşte în descrierea cărţii se rezumă la multă grijă, preocupare şi câteva cuvinte pline de pasiune.

Corespondenţa intimă în care ne băgăm nasurile de cititori ne dezvăluie o lume crudă în care dreptatea nu pare a fi împărţită echitabil. Personajele sunt prinse în cercul vicios al sărăciei, din care se poate ieşi cu multă greutate. Nu ai bani, nu îţi poţi lua îmbrăcămintea necesară vremii, eşti luat în râs la serviciu, eşti mustrat, încerci să te împrumuţi, nu ai bani să plăteşti gazdei, nu poţi avea grijă de cei dragi (şi ei aflaţi în probleme), eşti luat în râs de cei care ar trebui să te servească, nu poţi fi promovat şi aşa mai departe. Fără o sumă de bani care să te impulsioneze nu poţi părăsi cercul, cele două personaje nu au însă acest noroc, ba dimpotrivă, situaţia lor se înrăutăţeşte de la o scrisoare la alta. Din această cauză, Dostoievski a ales un nume sugestiv pentru romanul său, Oameni sărmani. Sunt oamenii simpli ce au ajuns săraci fie datorită neştiinţei lor, fie a statulului social, ori chiar o combinaţie între cele două. Dragul meu scriitor e foarte bun în a construi aceste personaje într-un mediu ostil, vezi celelalte romane ale lui ce revin la această temă.

În ceea ce priveşte impresiile mele, Dostoievski nu are cum să mă dezamăgească vreodată. Îi recunosc stilul, frazele, modul în care îşi alege personajele, fiecare carte citită este pentru mine o revenire acasă, un loc unde mă simt bine ascultând poveşti şi de unde plec cu multe regrete. Goodreads nu are încă sistemul de notare care să reflecte în totalitate gândurile mele, din această cauză fac recenzii de 700-800 de cuvinte în care detaliez ceea ce simt. Sistemul metalic spune că i-am acordat 3 steluţe, însă acest roman face parte dintr-un întreg ce explică toată iubirea mea pentru Dostoievski. Nu a căpătat 5 steluţe pentru că mi se pare că nu se ridică la înălţimea setată de Crimă şi pedeapsă, Idiotul sau Fraţii Karamazov, însă mi se pare un debut excepţional. Poţi simţi în rândurile citite că un scriitor mare se pregăteşte să intre în această lume şi să rămână în istorie. Se pare că romanul nu a fost lipsit de critici, ba chiar am văzut că cei de pe Goodreads nu prea l-au plăcut, însă eu chiar cred că e un început reuşit, că a reuşit să croiască imaginea ruşilor sărmani, naivi, lipsiţi de noroc şi în care se mai aprind din când în când scântei.

În scrisori, situaţia celor două personaje are oscilaţii, într-o scrisoare Varvara poate spune că totul s-a rezolvat, că are un plan ce îi va scoate din mizerie sau că se simte mai bine, iar în următoarea să îi povestească ce nenorocire i s-a întâmplat. Aceste evenimente nefericire apar des şi i-au deranjat pe unii cititori. De asemenea, de multe ori Makar îi trimite cadouri Varvarei, iar ea insistă că nu ar fi trebuit, că e prea mult, că el nu va mai avea bani pentru cele necesare. Cititorii au fost din nou deranjaţi de această repetiţie, însă eu cred că ea are rolul de a sublia naivitatea personajelor, grija lor obsesivă şi teama fiecărei zile. Să nu uităm că citim scrisorile unor oameni simpli, nu a unor oameni cu doctorate, ce încearcă să supravieţuiască într-un mediu care li se opune în fiecare zi. Poate părea exagerat, siropos, naiv, însă acesta este realitatea lor pe care noi nu o putem nega. O înţelegem şi încercăm să nu ajungem acolo, să nu ne transformăm în oameni sărmani. Dostoievski nu sugerează că banii ar aduce fericirea, însă este clar că lipsa lor vine la pachet cu nefericirea. Oare cum ar fi fost relaţia celor doi dacă el nu ar fi fost un funcţionar public plătit prost, iar ea o orfană fără moştenire? Cu totul altfel, nu-i aşa?

Oameni sărmani poate fi un start dacă nu doriţi să vă aruncaţi direct în “literatura grea” a lui Dostoievski, dacă vreţi să începeţi aici nu uitaţi că sunt alte romane cu un impact mult mai puternic şi nu renunţaţi pe drumul către ele. Aveţi ce descoperi cu siguranţă. Pentru a vă da seama cât de familiarizată sunt cu Dostoievski, dar şi pentru statisticile mele personale, notez că am citit Fraţii Karamzov, Amintiri din casa morţilor (nu ţin minte multe lucruri de aici), Însemnări din subterană (nici de aici), Jucătorul, Nopţi albe, Soţul etern, Crimă şi pedeapsă, Idiotul şi Adolescentul. N-am citit Demonii şi Umiliţi şi obidiţi. Sper să nu fi sărit vreo carte, în mare eu aşa îmi amintesc. Aştept să îmi spuneţi ce aţi citit voi sau ce cărţi aveţi pe lista de lecturi.

Mi-au plăcut: ideea, stilul de a scrie, faptul că e roman de debut, traducerea

Au fost ok: profunzimea pe care o ştiu prea bine, romanele lungi de peste 500 de pagini

Nu mi-a plăcut: –

 

Editura: Polirom

Colecţia: Esenţial. Biblioteca Polirom

An apariţie: 2014

Nr. pag. 160

Recenzia a fost realizată librariei online Libris , care mi-a oferit “Oameni sărmani”. În Libris, găsiţi carti online care să vă întâmpine dorinţele (carti în engleză sau în română) .

Review: Aloe Vera de la Aubrey Organics

 

Review-ul pregătit pentru astăzi este aferent unui produs natural, pe bază de Aloe Vera cu 99% ingrediente organice ce ar trebui să se afle în fiecare casă, în special pe perioada verii. Nu se anunţă a fi un review lung, ci unul care să vă arate cele mai importante caracteristici ale produsului şi modului în care l-am utilizat.

Modul de ambalare este simplu, pentru a obţine produsul se apasă uşor pe recipient, iar acesta iese printr-un mic orificiu din căpăcel. Sistemul este igienic, însă oficiul respectiv mi se pare prea mare pentru un produs lichid, cantitatea oferită a fost mai mare decât cea necesară. Acesta a fost un mic impediment pentru care se pot găsi soluţii.

Produsul nu are nici un miros distinct, după cum ne-am fi aşteptat. Aloe Vera este recomandată spre utilizare după plajă pentru calmarea pielii, însă eu nu am avut norocul de a ajunge la mare anul acesta. Am preferat răceala muntelui şi drumurile lui întortocheate. Nu puteam să las produsul să stea singurel în frigider, aşa că trebuia să îi găsesc o utilizare, măcar pentru moment.  Aşa că m-am gândit că un produs ce poate calma pielea are capacitatea şi de a o îngriji. Am folosit aloe vera pentru pielea uscată din jurul genunchiului şi am observat o mică îmbunătăţire. Niciun produs nu poate face minuni, mai ales pe termen scurt aşa că intenţionez să continui utilizarea. Pot face acest lucru şi cu o loţiune hidratantă, însă am preferat să îi dau o şansă produsului natural. Aloe Vera de la Aubrey Organics este extrasă direct din frunze, este păstrată sub formă lichidă şi nu i se adaugă nimic care să îi strice puritatea.

Cantitatea oferită este de 118 ml, în cazul meu (pentru calmarea pielii pe porţiuni mici) a fost suficientă, nu ştiu însă cât de spornică e atunci când se aplică după plajă pe tot corpul. Preţul practicat este de aproximativ 43 de lei, o investiţie rezonabilă într-un produs natural.

Am mai răscolit site-ul şi am rămas la categoria produselor naturale pentru ten gras, de aici aş dori să încerc măştile şi loţiunea tonică. De asemenea, puteţi găsi şampoane pentru toate tipurile de păr, produse pentru şi după plajă, creme de mâini şi tratamente.