Recenzie: Femeia de hârtie de Rabih Alameddine

873333

Notă Goodreads pentru Femeia de hârtie: 3 din 5 steluţe

Atunci când comand/primesc o carte ştiu sigur că pe aceea vreau să o citesc cât mai repede şi despre ea vreau să vorbesc mai departe pe blog sau pe Youtube. Dorinţa aceasta porneşte de la mai mulţi factori pe care e posibil să nu îi sesizez pe moment. De exemplu, am citit o recenzie pozitivă pe un blog, am văzut un clip despre ea, am citit o recomandare pe undeva, ştiu autorul şi mi-a plăcut anterior, mă interesa colecţia în care a apărut romanul şi tot aşa. Uneori o singură propoziţie poate să mă convingă dacă vine de la cineva în care am încredere. Se poate întâmpla însă ca opinia mea să difere, acesta a fost cazul aici. Trecând însă peste aceasta introducere lungă, să vorbim puţin despre subiect.

Aaliya este o bătrânică retrasă, traducătoare necunoscută şi femeie fără drepturi. Aflată la o vârstă respectabilă, ea vrea să tragă linie, să vadă unde s-a dus tot timpul ei şi ce a realizat. Observă astfel că cea mai importantă parte este legată de traducerea anuală a cărţilor desfăşurată printr-un ritual stabilit încă de la prima ei traducere. Deşi susţine că traducerile ei sunt foarte bine realizate, refuză să le publice pentru că le consideră un fapt mult prea intim şi totodată nu pare a aduce un plus valoare domeniului cultural în respectiva societate.

Pe lângă tema trecerii timpului, a bătrâneţii nemiloase şi a femeii de hârtie ( femeia strâns legată de cărţi şi oarecum rigidă), apar în discuţie războiul şi frica cauzată de acesta, însă nu sunt ilustrate astfel încât să aibă un impact major asupra cititorului. De asemenea, observăm relaţia femeii cu familia sa, în special cu partea masculină. După moartea soţului ei, ea este privită ca şi cum ar fi o femeie fără demnitate, o epavă păcătoasă ce nu mai are niciun scop pe lumea asta. [ Dacă vă interesează această temă, puteţi citi Femei fără bărbaţi, Cel care mă aşteaptă sau Bastarda Instanbulului, toate apărute la editura Polirom ] Prin urmare, fraţii ei decid că nu merită să stea într-o casă atât de mare, mai ales că nu are copii şi încep să o terorizeze atunci când se întâlnesc cu refuzul ei de a pleca. 

Lucrând într-o librărie, fiind pasionată de citit şi traducând diverse cărţi, Aaliya presară titluri interesante în cadrul romanului, mi-am notat de exemplu să mai citesc din Javier Marias, să termin În căutarea timpului pierdut ( sunt la volumul 7) şi să încerc Detectivii sălbatici. Cărţile menţionate atrag privirea unui cititor împătimit, însă mi-aş dori să cred că autorul nu a făcut asta doar ca să pară smart.

În ceea ce priveşte personajul, a fost contruit interesant pe alocuri şi destul de greu de simpatizat în alte chestiuni. Nu m-am putut conecta cu ea, nu mi-a atras atenţia în vreun fel. Da, o admir pentru că citeşte, însă nu mi se pare specială în comparaţie cu alte personaje “cititoare” întâlnite de-a lungul timpului. În plus, multe femei bătrâne au obiceiul să îşi facă părul albastru sau mov, poate îmi explică şi mie cineva de ce. Deşi se vede că autorul s-a străduit pentru a scrie această carte, cred că mi-am dat seama că nu va trece de 3 steluţe din primele zece pagini.

Menţionez însă că m-am gândit destul de multă vreme de ce nu mi-a plăcut, de ce nu m-a dat pe spate, dat fiind că subiectul a fost ok şi stilul de a scrie nu a fost rău. Mi-am dat seama după multe zile care a fost cauza: totul e plat. Nu avem o evoluţie a personajului ( deşi se vrea acest lucru la finalul romanului) şi în mare nu se întâmplă nimic. Nu am o problemă cu cărţile în care nu se întâmplă nimic, însă în cazul lor am pretenţii foarte mari în ceea ce priveşte tehnica folosită şi ideile prezentate.

Rezumat recenzie:

Mi-au plăcut: referinţele, unele caracteristici ale personajului principal şi subiectele abordate

Au fost ok: stilul de a scrie

Nu mi-au plăcut: platitudinea

 

Editura: Polirom

Colecţia: Biblioteca Polirom. Actual

An apariţie: 2015

Nr. pagini: 280

 

Recenzii menţionate:

Femei fără bărbaţi

Cel care mă aşteaptă

Bastarda Instanbulului

 

 

Recenzia a fost realizată librariei online Libris , care mi-a oferit “Femeia de hârtie”. În Libris, găsiţi carti online care să vă întâmpine dorinţele (carti în engleză sau în română) .