Review: L’Oreal Professionnel Sampon pentru restabilirea densitatii parului

1

Buna tuturor!

Pot in sfarsit sa ma bucur de venirea primaverii  pentru ca vremea pare a fi mai stabila, iar soarele s-a decis sa vina cu forte proaspete pe cer. Primavara ajunge pe blog cu un review pentru samponul pentru restabilirea densitatii de la L’Oreal Professionnel (L´Oréal Professionnel Série Expert Density Advanced), un produs ce ar trebui sa regenereze firul de par si dupa cum spune numele, sa ii refaca densitatea.

Eu nu am mai folosit produse profesionale pentru ingrijirea parului, in general ma orientam spre sampoane obisnuite care se adresau problemelor mele, unele dintre ele chiar avand succes. Acest sampon impotriva caderii parului mi-a atras atentia si m-a facut tare curioasa, am citit review-uri pozitive din care am aflat ca produsul se descurca foarte bine. Caderea parului fiind o problema pentru mine, am zis sa incerc sa vad ce rezultate obtin eu si pentru ca inca nu eram sigura daca acest produs mi se potriveste am ales varianta mica de 250 ml. Evident, varianta mare este mai avantajoasa ca pret, insa achizitia aceasta a fost mai mult o incercare.

11079451_824689784270185_1136992941_n

Dupa cum v-am obisnuit, review-ul incepe cu detalii despre ambalaj, miros, consistenta si continua cu rezultatele obtinute dupa utilizate.

Produsul are un capacel, trebuie sa recunosc ca mi-ar fi placut mai mult sa fie cu pompita. De altfel, pe alte bloguri am vazut ca asa este, insa cred ca acolo este vorba de varianta mare. Daca stiti voi despre ce este vorba, imi puteti spune in sectiunea de comentarii. Samponul este obtinut prin apasare, cum inca nu am terminat produsul nu va pot spune daca exista dificultati de utilizare a ceea ce ramane la urma. Dupa cum arata, s-ar putea sa existe.

Produsul este mai degraba lichid, insa nu ti se scurge printre maini. Consistenta este ok din acest punct de vedere. Mirosul mi se pare a fi masculin, imi place foarte mult cum se simte. S-ar putea ca unor persoane sa li se para ca miroase medicinal.

Samponul pentru restabilirea densitatii promite sa impiedice caderea parului, sa regenereze firul de par deteriorat, sa hraneasca firul de par si sa ii ofere un aspect sanatos. Sa vedem insa cum s-a descurcat. In cazul meu, am putut observa regenerarea si aspectul sanatos al firului de par. Acesta pare a fi mai gros, mai rezistent si mai bogat. In ceea ce priveste caderea parului, eu nu cred in produse minune, ci in produse care diminueaza caderea astfel incat sa pierzi mai putine fire de par. Tinand cont de aceasta ipoteza, samponul de la L’Oreal Professionnel s-a descurcat multumitor in sensul ca am observat o diferenta legata de caderea parului intre inainte si dupa utilizare. Nu e un produs spectaculos, insa e unul care ajuta.

Dupa cum stiti, produsele profesionale se consuma mai greu, eu l-am folosit timp de 3-4 saptamani si am ajuns undeva deasupra numelui. Puteti vedea cat mai aveti din sampon daca il indreptati inspre o sursa de lumina.

Din produsele L’Oreal Professionnel existente, as mai incerca samponul destinat parului gras si apoi ma voi decide ce anume voi cumpara din nou.

Voi folositi produse profesionale pentru ingrijirea parului?

Ce parere aveti despre acest sampon impotriva caderii parului?

 

 

 

 

Recenzie: Ultima iluzie de Porochista Khakpour

ultima iluzie

 

Roman oferit de Librăria Libris

 

Cred că este deja ştiut că am citit destul de mult în ultimul timp, dar sunt în continuare în urmă cu recenziile. Explicaţia este simplă: cititul îmi este la îndemână mereu, însă o recenzie presupune muncă, documentare, formarea unei liste cu citate şi în plus, trebuie să îmi adun gândurile, impresiile şi să decid ce spun şi cum spun. Încerc să mă mobilizez şi să vă transmit din când în când câte o recenzie. De data aceasta, discutăm despre Ultima iluzie de Porochista Khakpour, un roman publicat în colecţia Actual la editura Polirom.

M-am obişnuit să îmi placă romanele de la Polirom, fie că veneau din colecţia Actual sau Esenţial, însă acum nu a mai fost o reuşită. Vă voi spune întâi câte ceva despre subiect, apoi încercăm să aflăm de ce nu a fost pe gustul meu. Zal s-a născut alb, din această cauză mama lui îl consideră greşit şi îl închide într-o colivie. Îl consideră o pasăre, însă nu ca cele preaiubite de ea, ci o pasăre a ghinionului, demonică. Nu are privilegiul de a ieşi din cuşcă, de a fi alintat, de a fi ţinut în braţe. Mănâncă ce rămâne de la păsări şi trăieşte în propria mizerie. La un moment dat este salvat de un bărbat ce îl adoptă şi îl aduce în New York. Îi este greu să se adapteze în lumea oamenilor, nu poate zâmbi, nu poate înţelege emoţiile, legăturile dintre oameni, modul lor de a mânca. Totuşi Zal se străduieşte să se acomodeze, uneori exagerează în acţiunile lui doar pentru a ajunge la normalitate.

Există două părţi care influenţează traseul băiatului: magicianul şi iubita lui alături de familia ei. Magicianul îl fascinează pe Zal pentru că străpâneşte arta zborului, iar el, Băiatul-Pasăre, vrea să cunoască frumuseţea cerului. Iubita cu multe probleme ( una dintre ele fiind anorexia) apare pentru că Zal vrea să fie un bărbat normal, unul care ştie să sărute şi să facă sex. Principala problemă este că cele două părţi fac mai mult rău decât bine pentru că nici ele nu şi-au găsit echilibrul. Mă opresc aici cu informaţiile despre subiect, însă e bine de ştiut că romanul atinge şi subiectul atentatului asupra turnurilor.

Să trecem acum la părerile mele despre această carte. În primul rând, marele ei defect este că nu a reuşit să mă prindă. Personajele nu mi-au stârnit nicio reacţie, nu m-am putut ataşa de ele, nu le-am putut înţelege. Problemele lor sunt tragice şi te-ar fi putut atinge dacă această carte ar fi fost scrisă altfel. Acţiunea nu mi s-a părut că are vreo logică, în majoritatea timpului nu am putut înţelege de ce lucrurile se petrec aşa şi nu altfel. Nu am înţeles apariţia magicianului în poveste, nu aduce niciun plus acţiunii şi intră în scenă doar ca umplutură ( când îşi mai aminteşte Zal de el). Cred că autoarea a vrut să atingă mai multe subiecte decât putea face faţă şi a reuşit să nu dezvolte niciunul dintre ele ( subiecte: copiii sălbatici, atentate, anorexie, problemele societăţii actuale, problemele unei familii, alcoolul, violenţa, discriminarea, specificul unui american etc. ).

În acest moment, nu pot spune exact ce se întâmplă în roman, nu pot identifica un fir logic al poveştii, nu văd o evoluţie a personajului. Cred că starea principală din timpul lecturii a fost confuzia. Se poate ca acest roman să nu se fi potrivit cu mine, deci dacă vă atrage ce am spus eu despre subiect îl puteţi încerca. Chiar sunt curioasă ce păreri au alţii despre această carte, eu am căutat recenzii pe bloguri şi nu am găsit niciuna ( în primele pagini de pe Google, nu zic că nu există deloc). Am oscilat între 2 şi 3 steluţe pe Goodreads, am optat până la urmă pentru trei deoarece stilul de a scrie al autoarei nu este rău, iar acesta este un element important pentru mine. Oricum ar fi nu cred voi mai citi prea curând vreun roman scris de această autoare.

Sper că următoarea recenzie va fi mai optimistă, până atunci vă urez lectură plăcută!

 

Recenzia a fost realizata datorita librariei online Libris , care mi-a oferit “Ultima iluzie”. In Libris, gasiti carti online apartinand editurilor cunoscute (carti in engleza sau in romana) din diverse domenii.

Review: Şampon Anian cu keratină şi ulei de argan

11039714_439453216211289_1649044862_n

Atunci când am avut de ales un produs spre testare nu am stat pe gânduri şi m-am oprit imediat la şamponul Anian cu keratină lichidă, ulei de argan, shea şi jojoba. Astăzi a sosit vremea să vă spun cum mi s-a părut, dacă i s-a potrivit părului meu sau nu şi alte impresii.

Ambalajul are o formă drăguţă în partea de sus, în acelaşi timp făcând şamponul mai uşor de manevrat. Capacul se deschide prin apăsare, el lasă o cantitate rezonabilă de produs să iasă. Sistemul mi s-a părut practic şi nu mi-a creat niciun fel de probleme. Mirosul şamponului m-a dus cu gândul la miere şi uite-aşa m-a cucerit de la prima utilizare.

11039720_439453389544605_846429967_n

Trecem peste ambalaj şi miros şi ajungem astfel la efecte. Datorită conţinutului său bogat de uleiuri, acest şampon are rolul de a repara firul de păr, de a-l face mătăsos şi strălucitor. Şamponul curăţă eficient ( folosind o cantitate mică de produs), iar efectele observate de mine sunt că părul pare mai bogat şi mai strălucitor după splălare. După mai multe utilizări, părul capătă un aspect sănătos şi devine mai puternic.

Ţinând cont de aceste elemente, pot spune că şamponul Anian cu keratină şi ulei de argan este unul bun, eficient, iar raportul calitate-preţ este mulţumitor. Sunt curioasă care sunt părerile voastre despre el, le aştept în secţiunea de comentarii.

Informaţii despre şampon:

Cantitate: 400 ml
Valabilitate: 12 luni de la deschidere
Preţ: 40 de lei
De unde îl puteţi cumpăra: Triodeluxe
Puncte forte: ingredientele, strălucirea oferită firului de păr, miros
Puncte slabe: -

Recenzie: Incredibilul pelerinaj al lui Harold Fry de Rachel Joyce

DSCN6908

Ultimele lecturi au fost duse în zona tragicului, a disperării, a dramelor şi a poveştilor de viaţă tulburătoare, aşa că Incredibilul pelerinaj al lui Harold Fry a fost ca o gură de aer proaspăt, rece într-un climat arzător. E un roman iniţiatic ce a reuşit să mă emoţioneze, să mă întristeze, dar şi să îmi dea speranţă. În plus, am găsit un stil de scriere captivant care a făcut ca cele 300 de pagini repejor.

Harold Fry iese din rutina lui atunci când primeşte o scrisoare de la o veche prietenă ce acum este pe patul de moarte din cauza cancerului. Intenţionează să îşi trimită părerile de rău printr-o scrisoare, însă nu îşi opreşte paşii atunci când ajunge la poştă. Continuă să meargă până când înţelege că îşi doreşte să meargă până la ea pe jos, doar astfel o poate salva. 800 de kilometri, fără telefon mobil, fără  hartă, fără mâncare, cu pantofi incomozi şi cu o vârstă înaintată, neîndurătoare. Asta îşi propune Harold Fry.

Altceva nu avea de făcut. Putea să meargă până la următoarea cutie. Coti de pe strada Fossebridge înainte să se răzgândească.

Pentru a se redescoperi, Harold Fry trebuie să meargă pe acest drum singur, să cunoască oameni diverşi, să arunce o privire în viaţa lor şi să tragă concluziile. Poveştile lor clarifică povestea lui. Îşi aduce aminte cu groază de copilărie, de mătuşile pe care tatăl său le aducea în casă ca înlocuitoare pentru mamă, regretă depărtarea de soţia lui şi totodată îşi aminteşte de vremurile bune când se înţelegeau fără prea multe cuvinte, când se iubeau cu pasiune ( pe atunci nu dormeau în paturi separate) sau retrăieşte momente din relaţia cu fiul său, David. Pe parcursul drumului obţinem câteva fragmente din viaţa personajului principal care se unesc ca într-un puzzle, iar atunci motivul pelerinajului devine evident.

Sunt câteva aspecte care mi-au atras atenţia printre care şi relaţia cu soţia sa. Am observat în cele mai recente lecturi ( A fost odată ca niciodată, Lumina dintre oceane, Neînţelegerea) un traseu al cuplului ce se repetă: iniţial cei doi sunt extrem de legaţi, îşi fac surprize, râd împreună, sunt cuprinşi de un dor chinuitor atunci când sunt despărţiţi, pe scurt sunt într-o lume perfectă plină de iubire. Pe parcurs însă, fie din cauza obişnuinţei, a incapacităţii de a comunica, fie din cauza unui eveniment tragic, drumurile lor încep să se îndepărteze lent. La sfârşit, nu mai înţeleg cum de se iubeau la început, cum puteau vorbi fără să se certe, cum se mai puteau suporta. Un alt lucru observat este că depărtarea psihică este însoţită de cea fizică, în Stoner de exemplu depărtarea fizică este un declanşator al neînţelegerii. M-am lungit puţin, însă punctul la care voiam să ajung este că mi se pare fascinant acest traseu şi mă bucur de fiecare dată când autorul reuşeşte să îl descrie credibil. Cred de asemenea că este un traseu realist, citind despre el în cărţi putem reacţiona astfel încât să îl evităm în viaţa personală. Revenind la Harold şi Maureen, ei doi sunt în faza în care sunt mai degrabă colegi de apartament decât soţi, nu mai comunică, nu îşi arată afecţiunea, nu mai au decât o legătură foarte slabă.

Se simţeau în siguranţă numai dacă schimbau cuvinte banale, care pluteau peste ceea ce nu se poate rosti, fiindcă lucrul acela era de nepătruns şi imposibil de şters.

O altă relaţie importantă este cea cu fiul său, David. Harold este plin de remuşcări pentru că simte că ar fi trebuit să se apropie mai mult de fiul său, să îi arate că este dorit şi apreciat. Însă oricât s-ar fi străduit, era respins. Răceală este cuvântul care descrie această relaţie tată-fiu. Deşi nu apare des, fiul său are un rol crucial în poveste, fiind unul din motivele acestui pelerinaj.

Queenie este prietena bolnavă care îl aşteaptă la finalul pelerinajului. Între cei doi nu a existat o relaţie amoroasă, Harold face acest drum deoarece acum douăzeci de ani a făcut o greşeală, iar ea şi-a asumat vina în locul lui. Povestea aceasta ajunge în ziare, iar Harold devine un fel de celebritate, alţi pelerini alăturându-se pentru salvarea lui Queenie.

Am avut şi câteva mici problemuţe cu romanul, nu m-a încântat repetiţia sintagmei ” a pus un picior în faţa celuilalt” ( aşa e şi în original, din câte am văzut pe Goodreads) şi mi s-a părut că se putea scrie romanul şi fără partea cu celebritatea. A părut a fi o amânare a finalului care de altfel a fost foarte reuşit. Per total însă nu m-au oprit să îi ofer romanului 5 steluţe.  Incredibilul pelerinaj al lui Harold Fry a fost o lectură plăcută, plină de emoţii unde am descoperit personaje dragi, greu de uitat vreodată. E un roman din care ai multe de învăţat şi pe care îl recomand oricărui cititor.

Vă las acum cu citatul meu preferat:

Era mereu în căutare de noi ingrediente. “Astăzi suntem italieni”, spunea ea râzând, deschizând uşa sufrageriei cu piciorul şi prezentându-i lui David şi Harold un risotto de sparanghel. Dar de ce nu călătorise? De ce nu întâlnise alţi oameni? De ce nu făcuse mai mult sex când se putea? Lustruise, dezinfectase, scobise şi distrusese fiecare clipă din ultimii douăzeci de ani.

Mulţumesc editurii Litera pentru această carte frumoasă!

Lenjerii de pat cu poveste

_vyr_48D7-35-5D012-AVEM-3-BUC

Imi este dor de senzatia aceea atat de placuta de atunci cand te intinzi in pat, simti raceala asternuturilor si indepartezi orice preocupare. Te cufunzi intr-un pat moale, confortabil, nu in gandurile tale haotice. Zic dor pentru ca in ultima perioada numai liniste nu se cheama ce am avut si din pacate urmatoarele luni vor fi la fel. Asta nu ma impiedica insa sa visez, mai ales ca in paralel cu grijile perioadei incerc sa imi imaginez o casa a mea si sa adun ce imi trebuie. Asta inseamna electrocasnice, decoruri, carti si multe altele, mult mai multe decat mi-as fi inchipuit ca sunt necesare.

Pe aceasta lista cu nevoi se afla si lenjerii de pat, iar cea aleasa de mine este cea din imaginea de mai sus, intr-un mov puternic, atragator. Am doua motive pentru care as cumpara o lenjerie noua de pat: primul este ca cele detinute pana acum nu sunt practic ale mele, nu sunt alese de mine, nu sunt achizitionate de mine ( ai mei s-au ocupat). Al doilea motiv este ca as dori o lenjerie de pat altfel, in culori puternice si modele interesante. Bonus ar fi sa fie lenjerii de pat romanesti, sa incurajam si economia noastra.

In ultimul timp am dezvoltat o obsesie pentru mov, eu care inainte nu il prea placeam si lenjeria aceasta cu flori mi-a atras imediat atentia. Pare a fi plina de viata, tocmai din acest motiv nu as folosi-o tot timpul, ci doar atunci cand vreau sa schimb modul in care arata camera, cand vreau sa schimb atmosfera sau sa aduc mai multa veselie. Altfel spus, as folosi lenjerii de pat Pucioasa cu masura si as admira de fiecare data modelul inedit. Mai mentionez aici ca lenjeriile de pat arata atat de bine pentru ca sunt 5D ( exista si 3D pe site) si sunt folosite doar materiale de cea mai inalta calitate.